LOADING

Type to search

Cum Ti-a Afectat Rectocolita Viata?

Share

efectul rectocolitei asupra psihicului

Una din intrebarile pe care le primesc pe mail si care mi-a starnit multe amintiri si m-a facut sa ma gandesc mult asupra ei a fost: Cum ti-a afectat viata aceasta boala?

Primesc mesaje frecvent pe mail, de la persoane care imi viziteaza site-ul, si le multumesc tututor, cu ocazia asta. Recent am primit un mail de la cineva care mi-a pus aceasta intrebare foarte buna.

Am inceput sa ii raspund la mail iar cuvintele au inceput sa curga, si sa curga… asa ca m-am decis sa le postez si pe site in speranta ca vor ajuta si pe altii care inca se chinuie cu aceasta problema.

Eu am problema asta de 8 ani… mai am un pic si imi dau astia spor de vechime imediat. 🙂 Si la mine a fost mai ciudata un pic.

La inceput, in vara cand am avut prima data simptomele, am mers in spital, m-am internat, si cand am iesit am fost bine. Nu mai aveam probleme deloc. Mancam orice. In vara aia am mers si in Grecia, deci a fost chiar ok.

Apoi, iarna am avut iara episoade, si a fost nasol, iar vara urmatoare am avut iara o perioada de remisie. Si apoi, de atunci incolo, am fost tot cu probleme. Cand imi reveneam cat de cat, nu stiu ce faceam si iara incepeau scaunele dese, si tot fuga la baie.

La mine cea mai mare problema a fost durerea de burta. Am avut-o in continuu timp de 6 ani. De aia nu am scapat deloc. De diaree si sangerari am mai scapat cate putin, dar durerea a fost continua. Sincer, nu m-ar fi deranjat sa am doar diaree, si sangerari cate vroia, daca nu aveam dureri. Dar alea ma terminau.

Am incercat tot felul, si nu prea a functionat nimic. Argila, eridiarom, diete de tot felul.. am chiar mers la extrem o data si am incercat o dieta pe care mi-a recomandat-o un tip din Tg. Mures, care consta in:

  • sa nu mananc nimic timp de 3 zile
  • apoi, sa mananc doar mancare vie (fruct,e legume crude, fara carne, lactate, oua, nimic copt, gatit, prajit)
  • orezul era permis, cu foarte putina sare
  • plus, dimineata recmanda o portie de cereale (da, stiu cereale pt mine, care erau cele mai interzise alimente)


Ce mai, dieta era foarte restrictiva, am slabit si vreo 5 kg cat timp am tinut-o. Am renunta insa la ea destul de repede, cand am realizat ca e o prostie si nu e pt mine.

De anul asta insa, din 2012, am reusit sa scap de dureri, sa revin la normal cu totul.. si acuma fizic sunt cam normal.. cu psihicul mai am de lucrat un pic.

Iar problema asta afecteaza f mult psihicul.. si multi zic ca de la asta a si pornit.

Cum mi-a afectat rectocolita viata?

La un moment dat imi era frica sa plec undeva, sa nu cumva sa ma apuce pe drum, ca daca nu aveam o baie la dispozitie.. era grav. Nu suportam sa astept la semafoare.. de frica asta. Ce sa mai zic de stat la cozi pe undeva. Crede-ma, odata ce ai avut un accident, sa nu mai poti tine, acel gand de bantuie pt mult timp. Iar frica asta e tot timpul cu tine.

Viata sociala mi-a fost afectata cel mai mult. Aveam constant sentimentul ca imi pierd anii tineretii asa.. degeaba. Te poate macina destul de mult chestia asta.

Am incercat insa sa ies cu orice ocazie… cand ma simteam mai bine faceam tot posibilul sa mai ies seara cu prietenii. Dar, cabane, gratare, chefuri.. mai deloc. Si ca sa ies seara, de obicei mancam pe la 2 – 3 amiaza, ca sa imi treaca burta pana la 6-7, si apoi puteam sa ies. Deci stateam nemancat ore bune.

Poate daca as fi mers la un psiholog, as fi scapat de problema mult mai repede, dar asa, am luptat cu mine singur… si cu psihicul meu… pana sa ajung unde sunt acuma. Si inca mai am de lucrat, asta clar.

Dar cum spuneam, acuma sunt mult mai bine… si stii cum e: cand vezi o luminita acolo, in departare, sperantele sunt tot mai mari. Si parca ai reinviat, Ai un cu totul alt psihic, si altcumva vezi lumea. Bineinteles, am ramas tot timpul pozitiv, si am crezut tot timpul ca asta e doar ceva temporar… si inca mai cred asta.

Mi-am schimbat viata atat de mult incat nu imi vine nici mie sa cred cum eram acum 5-6 ani si cum sunt acum. Cum gandeam atunci si cum gandesc acum.

Pai, acum 2 ani afirmam cu tarie ca eu nu pot renunta la mezeluri, sau sunca, sau carne. Asta nu pot sa fac. Iar acuma, nu mai stiu ce gust au cremwurstii, sau salamul, sau sunca aceea din comert. Mai este viata si dincolo de mezeluri, pana la urma. Si e chiar mai buna, in sensul ca nu ma mai simt rau de la toate nebuniile si chimicalele pe care le baga producatori in toate produsele astea, din supermarket-uri.

am inceput sa renunt si la carnea rosie, cea ce iara nu credeam ca am sa o fac vreodata. Mai mananc acuma doar carne de pui (crescuti la curte) si peste.

Poate cand am spus ca mi-am pierdut anii, am fost un pic prea dur. Nu pot spune ca i-am pierdut. Faptul ca nu puteam sa ies prea des si statam mai mutl in casa, la calculator, mi-a deschis alte orizonturi.

Am incercat sa fac ceva util cu timpul meu, iar acuma am o afacere de succes pe internet, lucrez de acasa, cand vreau si cat vreau. Nu am ore de trezire dimineata, (asta e chestia care imi place cel mai mult, oricum dimineata sunt out of order, sunt pe la baie), nu am sef, nu am stres, si asta ma ajuta mult.


Am avut noroc ca am avut si o mama care m-a sprijinit si m-a ajutat mult. Stau la casa unde am practic un etaj numai al meu, cu birou, dormitor, baie (o baie numai a mea, exact cum trebuie) iar asta a fost de mare ajutor. Toata familia a fost si e de ajutor, dar la urma urmei, la sfarsitul zilei, stii cum e: toti se intorc la vietile lor, la problemele lor, si tu tot singur cu gandurile tale ramai.

Relatia cu ai mei nu era asa apropiata incat sa ma simt in largul meu sa vorbesc deschis despre ce simt, cum ma simt, chestii sentimentale si restul… Poate un psiholog ar fi fost de mare ajutor, cum am mai spus, si ma bate tare gandul sa ma duc la unul. Mi-e greu insa, pt ca, fiind capricorn, sunt mai inchis in mine, si ma deschid mai greu. Trebuie sa am mare incredere intr-o persoana astfel incat sa incep sa ii destainui my darkest feelings 🙂

E clar, rectocolita iti schimba viata complet. Cine nu vrea sa accepte asta, va avea tot timpul probleme. Asta e parerea mea.

Te poti enerva, te poti plange cui doresti tu, chiar si lui Dumnezeu, spunand mereu “de ce eu? De ce mi se intampla tocmai mie?”, si refuzand sa crezi ca chiar tu ai problema asta. Sau, o poti accepta cu calm, asta e, s-a intamplat, nu mai pot da timpul inapoi sa nu mai am problema. Tot ce pot face acum e sa traiesc in prezent si sa ma gandesc ce pot schimba la mine si la stilul meu de viataca sa traiesc cu problema asta, si sa traiesc chiar bine.

Atata timp cat ramai acolo, in trecut, si nu accepti aceasta situatie, cu greu vei ajunge sa fii cat de cat fericit. Si asta cred eu ca e valabil in orice situatie, nu doar in a mea, si in a ta.

Si bineinteles, sa crezi tot timpul ca o sa scapi de problema. Sa te vezi intr-un viitor aapropiat facand lucrurile pe care ti le doresti sa le faci, si sa te vezi complet sanatos. Sa o zici in fiecare zi “sunt sanatos, sunt complet sanatos”. Sa te concentrezi pe lucrurile pozitive, si sa lasi deoparete pe cele negative (inclusiv oamenii din jurul tau). Sa nu te lasi batut niciodata….

Tie cum ti-a schimbat viata aceasta problema?

Citeste Si:

4
Leave a Reply

avatar
3 Comment threads
1 Thread replies
0 Followers
 
Most reacted comment
Hottest comment thread
4 Comment authors
MariaLiviaoanaGabiC Recent comment authors
  Subscribe  
Notify of
Maria
Guest
Maria

Buna sotu meu are si el rectocolita ulcerohemoragica la inceput avea diaree si sangerari abudente de o luna de zile a inceput tratamentu de vreo 3 saptamani numai are diaree nici sangerari doar dureri intepaturi , intrebarea mea ar fi nu se va reface complet sau se va trata aceasta boala? Incerc cat mie posibil sal sustin si sa i ridic moralu.

oana
Guest
oana

Buna. eu am aceasta boala cumplita de 10 ani….totul a fost un chin pana acum un an si jumatate cand am devenit mamica. de atunci mananc orice si pot sa spun ca nu am avut nici o sangerare, nici un episod neplacut…:)

Livia
Guest
Livia

Am o intrebare pentru tine Oana. Zici ca de cand ai devenit mamica nu mai ai probleme. Ce tratament ai luat in acesti 10 ani? Acum ce tratament urmezi?
Ms

GabiC
Guest
GabiC

Super ai descris totul!….
Dimineti de cosmar cu baia, frica de mers cu autobusul, de mers mult pe jos(ceea ce adoram sa fac odata),multe…
Acum lucrez cu jumate norma la un liceul respectabil din Cluj si traiesc cu frica sa nu ma apuce la ore, mersul la baie…
cam asta e la mine si cred sincer ca am si eu nevoie de psiholog (dar e scump si tratamentul este si el scump) asa ca incerc sa ma incurajez singura si ma bucur ca existati voi cei de aici
va transmit multa sanatate tuturor