Cum recunoști primele semne ale unui puseu de RCUH sau Crohn și ce poți face rapid

Într-o zi ești bine. A doua zi te trezești cu o durere surdă în burtă, alergi mai des la toaletă și te întrebi, cu frica în suflet: ‘Oare începe un puseu?’

Pentru noi, cei cu RCUH sau Crohn, semnele nu apar întotdeauna ca în cărți. Uneori sunt zgomotoase — alteori vin tiptil, mascate în oboseală, crampe ușoare sau o mică pată de sânge. Și dacă nu le recunoști la timp, un puseu te poate lovi din plin, exact când te aștepți mai puțin.

Am trecut prin asta de prea multe ori.
Țin minte primul meu puseu serios, pe la 19 ani. Credeam că e doar o răceală de stomac. A durat zile până am înțeles că era ceva mult mai grav — și am ajuns direct în spital.

De atunci, am învățat să citesc fiecare semnal pe care corpul mi-l trimite. Astăzi, vreau să-ți arăt cum poți și tu să recunoști primele semne ale unui puseu — și, mai ales, ce poți face rapid ca să reduci gravitatea lui.

Ce este un puseu în RCUH și Crohn?

Un puseu (sau „flare-up”) este perioada în care boala intră într-o fază activă, iar inflamația intestinală crește rapid.

Simptomele pot varia de la scaune mai frecvente și sânge în scaun, până la dureri abdominale severe și febră.

Conform Ghidului ECCO 2024 (European Crohn’s and Colitis Organisation), recunoașterea și intervenția rapidă pot scurta semnificativ durata și severitatea unui puseu.

Primele semne că urmează un puseu — și ce îți transmite corpul prin ele

Un puseu rar vine dintr-odată. De cele mai multe ori, corpul îți trimite avertismente subtile cu zile sau chiar săptămâni înainte. Problema e că, atunci când nu le cunoști sau le ignori, situația se poate agrava rapid.

Iată semnele la care merită să fii atent și ce îți spun ele despre ce se întâmplă în interiorul tău:

1. Modificări ale tranzitului intestinal

• Ce observi: scaune mai frecvente, diaree ușoară, senzația că nu golești complet intestinul.
• Ce înseamnă: inflamația începe să afecteze mucoasa colonului, reducând capacitatea acestuia de a absorbi lichidele.
• De ce contează: Acesta este adesea primul semnal fizic că boala devine activă, chiar înainte de dureri sau sânge vizibil.

2. Oboseală neobișnuită, fără explicație

• Ce observi: te simți epuizat chiar și după odihnă sau după activități simple.
• Ce înseamnă: inflamația intestinală produce citokine (molecule inflamatorii) care afectează întregul corp, inclusiv nivelul de energie.
• De ce contează: Oboseala severă precede adesea simptomele digestive vizibile. Este un semnal de alarmă “mut” pe care mulți îl ignoră.

3. Disconfort sau presiune rectală

• Ce observi: senzație de presiune, greutate sau iritație în zona anusului sau rectului.
• Ce înseamnă: inflamația locală crește, sau pot apărea mici abcese perianale, mai ales în boala Crohn.
• De ce contează: E unul dintre cele mai timpurii semnale că inflamația coboară spre capătul intestinului. Cu cât intervii mai repede, cu atât crește șansa de a preveni complicații dureroase.

4. Urme de sânge sau mucus în scaun

• Ce observi: mici pete roșii sau scurgeri de mucus gelatinos, uneori înainte sau după scaun.
• Ce înseamnă: mucoasa intestinală este deja afectată și sângerează ușor din cauza inflamației.
• De ce contează: Prezența sângelui (chiar și în cantități mici) indică deja o activare serioasă a bolii. E un semn clar că intestinul nu mai este într-o stare de remisie completă.

5. Crăpături sau ulcerații la nivelul anusului (fisuri)

• Ce observi: durere ascuțită la defecație, senzație de tăietură sau sângerări mici.
• Ce înseamnă: inflamarea severă sau trecerea scaunelor iritante pot produce microleziuni dureroase.
• De ce contează: Fisurile pot deveni rapid o sursă de infecție sau pot indica o inflamație profundă a peretelui rectal.

6. Febră ușoară și transpirații reci

• Ce observi: temperatură între 37.5°C și 38°C, frisoane ușoare, stare de „moleșeală”.
• Ce înseamnă: sistemul imunitar este în alertă maximă, semnalând o inflamație sistemică.
• De ce contează: Deși pare „doar” o febră mică, în contextul IBD (boală inflamatorie intestinală), e un semnal de activitate serioasă și merită tratat cu atenție.

7. Dureri articulare sau dureri vagi de spate

• Ce observi: înțepenire dimineața, durere la mișcare sau la schimbarea poziției.
• Ce înseamnă: inflamația intestinală poate „scăpa” în sânge și declanșa inflamație la nivelul articulațiilor — un fenomen numit artrită enteropatică.
• De ce contează: Durerile articulare apar adesea înainte ca intestinele să reacționeze vizibil. E un semn prețios că o criză ar putea fi aproape.

Durere abdominală, scaun mai frecvent și sânge vizibil = semnale clare că trebuie să fii atent și să acționezi.

Declanșatori frecvenți care pot cauza puseuri

Alimentele procesate și zahărul:
Dietele bogate în zaharuri rafinate și grăsimi procesate au fost asociate cu creșterea permeabilității intestinale („leaky gut”), un factor de declanșare a puseurilor (DeMeo et al., 2020).

Antibioticele:

Administrarea de antibiotice perturbă flora intestinală (microbiomul), ceea ce poate precipita puseuri acute. Un studiu din Gastroenterology Journal (2021) a arătat că până la 30% dintre pacienții cu Crohn au raportat puseuri după tratamente antibiotice.

Ce poți face:

• Dacă antibioticele sunt absolut necesare, cere medicului să aleagă variantele „mai blânde” pentru intestin (ex: azitromicină sau amoxicilină).
• În paralel, ia probiotice de calitate medicală (Lactobacillus rhamnosus GG sau Saccharomyces boulardii sunt bine studiate).

Ibuprofenul și antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS):

Medicamente precum ibuprofen, aspirină sau diclofenac pot crește riscul de puseu prin afectarea mucoasei intestinale. Acest efect a fost confirmat de meta-analize recente (Kane SV et al., 2023).

Alternativa sigură:

• Pentru dureri ușoare, se recomandă paracetamolul.
• Pentru inflamații, uneori se preferă soluții naturiste ca curcumina (extract de turmeric standardizat cu minimum 95% curcuminoide) — cu acordul medicului.

Stresul:

Stresul psihologic crește nivelul de cortizol și duce la dezechilibru în bariera intestinală. Studiile clinice confirmă că episoadele stresante dublează riscul de recădere (Mikocka-Walus et al., 2021).

Privarea de somn:

Un somn de proastă calitate reduce producția de melatonină, un hormon cu efect antiinflamator natural la nivel intestinal.

Ibuprofenul, antibioticele, stresul emoțional și anumite alimente sunt cele mai frecvente “butoane” care pot declanșa un puseu.

Ce poți face chiar de azi dacă bănuiești că începe un puseu

În primul rând: nu intra în panică. Știu cât de ușor e să-ți imaginezi cele mai negre scenarii când începi să te simți rău. Dar adevărul este că, de multe ori, dacă acționezi rapid, poți să reduci din intensitatea unui puseu sau chiar să îl oprești înainte să devină grav.

Iată ce te poate salva:

1. Redu stresul asupra corpului

• Odihnește-te cât mai mult. Somnul și pauzele dese ajută corpul să își conserve energia pentru lupta internă.
• Minimizează efortul fizic intens și chiar stresul emoțional (da, emoțiile îți pot influența direct intestinele prin axa intestin-creier).

2. Treci la o dietă de protecție

• Supe clare, orez, piureuri de morcov, cartofi copți, pește slab la abur.
• Evită cruditățile, fibrele dure, lactatele, glutenul (dacă știi că îți provoacă reacții).
• Bea multe lichide, dar puțin câte puțin. Ceaiurile blânde (mușețel, mentă, gălbenele) pot calma.

3. Atenție la medicamente

• Evită ibuprofen, aspirină, diclofenac — toate aceste antiinflamatoare pot deteriora mucoasa intestinală și agrava un puseu.
• Dacă ai nevoie de ceva pentru febră sau durere, folosește paracetamol — e mai sigur pentru intestin.
• Antibioticele sunt și ele un risc: dezechilibrează flora și pot declanșa crize. Dacă totuși trebuie să le iei, discută cu medicul despre un probiotic puternic (ex: Saccharomyces boulardii) în paralel.

Alternativ, pentru infecții ușoare, există variante naturiste:

• Ulei de oregano (capsule enterice) – antibacterian puternic.
• Argint coloidal – poate fi util pe termen foarte scurt. (Folosește-le cu prudență și informează-te bine.)

4. Adjuvanți naturali care pot ajuta inflamația

În paralel, există câteva suplimente și ingrediente naturale care, conform mai multor studii, pot susține reducerea inflamației intestinale:

• Curcumină – extractul activ din turmeric, cu efect antiinflamator dovedit. Cel mai eficient este curcumina biodisponibilă (cu piperină sau formule speciale).
• Boswellia serrata – plantă folosită în medicina ayurvedică, reduce inflamația la nivel intestinal și articular.
• Probiotice cu tulpini specifice – de exemplu, VSL#3 sau alte formule puternice, pot ajuta la restabilirea echilibrului intestinal.
• Omega-3 (ulei de pește concentrat) – efect antiinflamator general.
• Glutamina – aminoacid esențial pentru refacerea mucoasei intestinale deteriorate.

Mic avertisment: suplimentele nu înlocuiesc tratamentul medical standard. Dar, folosite inteligent, pot susține corpul într-un mod real și eficient.

Când e obligatoriu să mergi de urgență la medic

Chiar dacă multe pusee pot fi gestionate acasă la început, există situații în care nu trebuie să aștepți.

Dacă simți că ceva e grav în neregulă, ascultă-ți instinctul. În IBD, timpul poate face diferența între o criză controlată și una care te pune la risc serios.

Semnale de alarmă care cer intervenție medicală urgentă:

• Sângerări abundente (scaun complet roșu sau cheaguri de sânge).
• Durere abdominală severă, care nu cedează sau se agravează rapid.
• Febră peste 38.5°C, însoțită de frisoane sau slăbiciune accentuată.
• Vărsături repetate, imposibilitatea de a mânca sau hidrata.
• Umflături dureroase în zona anusului (posibil abces perianal).
• Amețeli, leșin, stare de confuzie — pot indica deshidratare severă sau infecție sistemică (sepsis).

În oricare din aceste cazuri, mergi direct la urgențe sau contactează imediat gastroenterologul.

Îți spun din suflet: E mai bine să mergi la control “degeaba” decât să riști să ajungi prea târziu.
Când vine vorba de RCUH sau Crohn, prevenția și reacția rapidă sunt cele mai bune arme pe care le ai.

Boala Crohn și RCUH sunt boli imprevizibile, dar nu ne lasă fără resurse. Cu atenție la semnalele corpului și câteva acțiuni rapide, putem reduce impactul puseurilor și păstra o calitate bună a vieții.

Corpul vorbește cu noi în șoaptă înainte să țipe. Trebuie doar să fim atenți.

La tine cum incepe puseul? Ce simptome apar prima data? Povestește-ne în comentarii – putem învăța unii de la alții! ????